Erik Culescu, elev în clasa a XII-a, pasionat de astronomie, inginerie aerospațială și tehnologie, pregătește prezentarea unui proiect educațional rar întâlnit în România: o rachetă proiectată și construită aproape integral de el.
Racheta, cu o înălțime de aproximativ 2 metri, reprezintă rezultatul a luni întregi de documentare, calcule, simulări și lucru practic. Proiectul îmbină elemente de fizică aplicată, aerodinamică, electronică, programare și analiză de date, depășind cu mult zona unui simplu proiect școlar și apropiindu-se de un demers autentic de cercetare aplicată la nivel educațional.
Construită în jurul unui motor certificat de 38 mm și a unui sistem automat de recuperare, racheta este proiectată să atingă aproximativ Mach 0,5 și o altitudine de aproape 1000 de metri. Odată ajunsă la apogeu, aceasta va activa automat sistemul de parașutare pentru revenirea în siguranță la sol.
Payload-ul integrat va colecta date atmosferice precum presiune, temperatură, umiditate, accelerație, densitatea aerului și parametri privind calitatea atmosferei. Aceste informații vor fi utilizate pentru analizarea comportamentului rachetei în zbor și pentru compararea unor modele simplificate de comportament atmosferic și aerodinamic utilizate în ingineria aerospațială.
Pasiunea lui Erik pentru știință a început încă din copilărie, prin experimente de fizică și chimie realizate acasă, iar ulterior s-a dezvoltat prin implicarea în proiecte educaționale STEM, activități de popularizare a științei și expediții astronomice. Membru al Societății Astronomice Române de Meteori (SARM), Erik a participat la expediții pentru observarea eclipselor de Soare, a realizat astrofotografie și a susținut prezentări în cadrul unor evenimente dedicate explorării spațiale, inclusiv la SpaceFest, organizat de Universitatea Politehnica din București.
Pentru Erik, acest proiect reprezintă doar începutul unui obiectiv mai amplu: dezvoltarea unor tehnologii aerospațiale și a unor sisteme inteligente dedicate monitorizării Pământului și protejării mediului prin utilizarea sateliților și a inteligenței artificiale.
Dincolo de performanța tehnică, proiectul reflectă un model educațional bazat pe autonomie, explorare și învățare prin construcție reală. Erik nu s-a limitat să studieze concepte despre spațiu și tehnologie, ci a ales să le transforme într-un obiect funcțional, capabil să colecteze date atmosferice și să demonstreze că pasiunea pentru știință poate fi transformată în cercetare aplicată încă din perioada liceului.
Într-o perioadă în care sunt promovate frecvent modele superficiale de succes, povestea lui Erik oferă un exemplu pozitiv despre curiozitate, perseverență și dorința de a construi ceva real.
Pe 4 iunie, între orele 10:00 și 16:00, racheta va fi prezentată în cadrul AmSchool, iar reprezentanții presei sunt invitați să descopere proiectul, să discute cu Erik și să afle povestea din spatele acestei inițiative.
📍 Locație: AmSchool – Calea Șerban Vodă 133, Sector 4, București
📞 Pentru confirmări și informații suplimentare:
Lucia Constantin
Telefon: 0771 082 351
Email: [email protected]
DESPRE
Erik Culescu este un tânăr pasionat de astronomie, știință și explorare spațială. Pregătește lansarea unui proiect cu adevărat special: o rachetă experimentală proiectată și construită integral de el. Încă din copilărie, Erik și-a dorit nu doar să privească stelele, ci și să înțeleagă mecanismele care fac posibilă explorarea spațiului și modul în care tehnologia poate ajuta omenirea să descopere și să protejeze lumea în care trăim. Astăzi este elev în clasa a 12-a și își dorește ca într-o zi să contribuie activ la dezvoltarea tehnologiilor aerospațiale pentru țara lui natală, România.
Pasiunea lui pentru știință a început foarte devreme, în laboratorul improvizat de părinții săi la demisolul casei, unde realiza experimente de fizică și chimie, încercând să înțeleagă legile care guvernează Universul. În timp, această curiozitate s-a transformat într-o preocupare serioasă pentru domeniile STEM. Erik a participat încă din copilărie la proiectele educaționale dezvoltate de Fun Science România și Da Vinci Learning, iar după ce a câștigat un concurs național organizat de aceștia, a devenit asistent în cadrul producției educaționale „Profesorul Trăsnit”, implicându-se activ în realizarea experimentelor și a materialelor de popularizare a științei. Experiența acumulată în cadrul acestor proiecte i-a dezvoltat atât gândirea practică și spiritul experimental, cât și capacitatea de a explica știința pe înțelesul copiilor și adolescenților.
În paralel, astronomia i-a deschis o perspectivă mult mai amplă asupra lumii și asupra locului nostru în Univers. Erik este membru activ al SARM (Societatea Astronomică Română de Meteori) și a participat la numeroase tabere, expediții astronomice și evenimente de popularizare a științei. A observat eclipse, a realizat astrofotografie și a participat la conferințe și proiecte dedicate explorării spațiale. În 2024, în cadrul SpaceFest organizat la Universitatea Politehnica din București, a susținut o prezentare bazată pe fotografiile și observațiile realizate în timpul expediției pentru eclipsa totală de Soare din Statele Unite ale Americii. Contactul direct cu oameni implicați în cercetarea spațială și accesul la experiențe autentice din domeniul astronomiei l-au făcut să înțeleagă că majoritatea informațiilor despre Pământ și cosmos provin din sateliți și instrumente lansate cu ajutorul rachetelor. Din acel moment, ideea construirii propriei rachete a devenit pentru el mai mult decât un proiect: a devenit o misiune personală.
Racheta proiectată și construită de Erik are aproximativ 209 cm înălțime și utilizează un motor experimental realizat de el, cu diametrul de 38 mm, echipat cu o duză convergent-divergentă de tip Laval, proiectată pentru a accelera gazele de evacuare până la viteze supersonice. Configurația aerodinamică, centrul de presiune, stabilitatea în zbor și sistemul de propulsie au fost calculate și testate astfel încât racheta să atingă aproximativ Mach 0,5 și o altitudine de aproape 1000 de metri. Odată ajunsă la apogeu, racheta va activa automat sistemul de recuperare, ejectând o parașută care îi va permite să revină în siguranță la sol. Proiectul îmbină elemente de fizică aplicată, aerodinamică, chimia combustibililor, electronică și programare, fiind rezultatul a luni întregi de documentare, calcule și testări.
Dincolo de performanța tehnică, proiectul are și o importantă componentă științifică și educațională. Payload-ul integrat în rachetă va colecta date atmosferice de la aproximativ 1000 de metri altitudine, inclusiv informații despre presiune, temperatură, densitatea aerului, accelerație, umiditate și calitatea atmosferei. Aceste date vor fi utilizate pentru analizarea comportamentului aerodinamic al rachetei și pentru validarea unor modele matematice și atmosferice utilizate în ingineria aerospațială. În același timp, proiectul își propune să demonstreze că cercetarea și experimentul aplicat pot începe încă din perioada liceului atunci când pasiunea este susținută prin educație și acces la resurse.
Pentru Erik, lansarea acestei rachete reprezintă primul pas către un vis mult mai mare: dezvoltarea, într-o zi, a unor sisteme capabile să lanseze sateliți dedicați monitorizării Pământului. Una dintre ideile care îl motivează este crearea unui satelit aflat pe orbită geostaționară, echipat cu camere și algoritmi de inteligență artificială capabili să detecteze rapid modificări ale mediului, de la defrișări ilegale și incendii forestiere până la poluare, secetă, degradarea ecosistemelor sau alte schimbări climatice cu impact major asupra mediului și societății. Crede cu tărie că tehnologia spațială poate deveni un instrument esențial pentru protejarea mediului și pentru gestionarea responsabilă a resurselor planetei.
Erik a fost mereu genul de copil care a privit mai mult spre cer decât spre ecran. În timp ce mulți adolescenți își consumă timpul în lumea virtuală, el și-a petrecut nopți întregi observând stelele, fotografiind aurore boreale, studiind traiectorii orbitale și încercând să înțeleagă cum funcționează Universul. Curiozitatea, perseverența și dorința lui de a construi lucruri reale l-au adus astăzi în punctul în care își vede unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte transformându-se în realitate. Dincolo de performanțele tehnice, Erik reprezintă un exemplu rar de tânăr care îmbină pasiunea pentru știință cu sensibilitatea umană, creativitatea și dorința autentică de a contribui pozitiv la societate.
AmSchool susține acest demers ca parte a unei educații bazate pe explorare, autonomie și învățare aplicată. Proiectul lui Erik demonstrează ce se poate întâmpla atunci când pasiunea pentru știință este încurajată, iar un elev primește libertatea de a experimenta, de a greși, de a calcula și de a construi. Într-o lume în care mulți tineri sunt încurajați doar să memoreze informații, Erik a ales să creeze, să testeze și să viseze la scară mare.
Iar acesta este doar începutul.
